Criza refugiaților: întrebări, răspunsuri și migrene

SOCIAL

Introducere

Criza refugiaților a împărțit Europa în două, scoțând în evidență diferențele culturale și politice dintre Est (fostul bloc comunist) și Vest. Discrepanțele fuseseră deja semnalizare de-a lungul timpului pe diferite teme: agricultură, Schenghen, salvarea Greciei etc. Toate au culminat cu amenințarea Slovaciei privind folosirea dreptului de veto pentru stabilirea cotelor de imigranți pe care trebuie să îi primească fiecare stat UE.

Cine este împotriva primirii refugiaților?

Slovacia a spus că poate primi 200 de refugiați, dar numai dacă sunt creștini. Mai mult, nu acceptă să i se aloce o cotă, amenințând cu veto-ul. Ministrul slovac de interne, Robert Kalinak, a sintetizat cel mai bine întâlnirea de la Consiliul Justiție și Afaceri Interne: “Mi se pare că nu sunt interesaţi să discute, ci mai degrabă să sancţioneze acele ţări care s-au exprimat împotriva opiniei lor, ceea ce este absurd”. Între timp în Bratislava au fost miting-uri anti-imigranți musulmani cu mesaje precum “Multiculturalism is an utopia, don’t open the borders”, “You are not welcomed here, so go home” și “Migrants today, terrorists tomorrow”. 

Cehia a răspuns indirect prin președintele Milos Zeman, astfel, acesta va sprijini o petiție anti-imigrație. Mai mult, în weekend a fost un protest anti-imigrație în Praga:

1025882019
(sursă foto)

czech-republic-flag-protest
(sursă foto)

Polonia a fost unul dintre cei mai vocali membri ai UE împotriva cotelor de refugiați. Duminică 13 septembrie, a avut loc cel mai mare miting de până acum anti-imigrație și anti-islam:

Ungaria a criticat din primul moment afirmațiile Germaniei de a primi refugiați considerând acest lucru un precedent foarte periculos ce poate duce la deschiderea cutiei Pandorei.

România încă nu realizează ceea ce se întâmplă și oricum nu e pregătită. Niciodată nu va fi! Deși aleșii locali se bat cu pumnul în piept pentru acceptarea a maxim 2000 de refugiați, UE vorbește de o cotă de peste 6,000 de refugiați. Momentan se fac gafe în lanț în privința unde aceștia vor fi cazați. Singura opțiune vine din partea unui personaj de teatru ce propune să cazeze imigranții în Berceni 🙂

Nici în tabăra vestică lucrurile nu sunt prea roz: Danemarca face reclamă în ziarele din Liban despre cât de greu se obține statul de refugiat, ca să descurajeze posibilii imigranți să ceară azil politic, Marea Britanie asistă de pe margine la acest spectacol, Olanda reinstituie controalele la graniță, în timp ce doar Suedia pare a fi favorabilă asupra celor decise de Germania.

Italia se confruntă cu valuri de imigranți din Africa, iar scandalurile nu au întârziat să apară: sute de imigranți au luat cu asalt străzile cerândpizza and hamburgers” și plângându-se despre calitatea slabă a mâncării primite.

Paradoxuri și frici

După ce a anunțat cu surle și trâmbițe că îi primește pe refugiați, acum Germania dă înapoi: suspendă tratatul Schenghen și trimite armata la granița cu Austria pentru controlul afluxului de imigranți. Speriate de această decizie, Cehia trimite armata la granița cu Austria, iar Austria trimite armata la granița cu Ungaria, care la rândul ei anunță că mai lasă numai până pe 15 septembrie să treacă imigranții urmând ca după această dată să trimită la rândul ei armata la granița cu Serbia și să finalizeze gardul de protecție dintre aceastea. Linia Maginot se reconstituie pe granița sârbo-ungară. Haosul se mută mai la sud, și anume, la greci, care deja au probleme cu numărul mare de imigranți și cu problemele create de aceștia.

Care este de fapt problema și de ce toată lumea evită sa vorbească despre ea? Problema constă în faptul că refugiații sunt în mare parte musulmani. La o populație de 450 de milioane de locuitori 800,000 de refugiați, 2 milioane de refugiați, 5 milioane de refugiați, 10 milioane de refugiați nu sunt o problemă. Nu numărul e o problemă, ci faptul că sunt musulmani și provind dintr-o cultură profund diferită de cea creștină. De ce nu se spun aceste lucruri? 2 cuvinte: political correctness.  

Motivele protestelor și refuzului de a primi imigranți musulmani se datorează în mare parte următoarelor cauze:

1. În nicio țară vest-europeană aceștia nu sunt integrați, creându-și societăți paralele. Cel mai bun exemplu este reportajul celor de la ZDF (post TV de stânga) despre efectele islamului în Germania:

Franța nu a realizat niciun progres de integrare a acestora din 2009 și până în prezent, de la incendiile declașate de tinerii musulmani din suburbii; în Danemarca unul dintre jurnaliștii care a preluat caricaturile lui Mahommed a fost ucis într-un atac terorist, în Suedia odată cu planul Parlamentului din 1975 de a deveni “o țară multiculturală” au fost acceptați imigranți din Orientul Mijlociu și Africa. Conform Gatestone Institute, patru decenii mai târziu crimele violente au crescut cu 300% și violurile au crescut cu 1,472%, atrăgând Stockholm-ului numele neoficial de “Capitala Violurilor” și punând Suedia pe un loc 2 la nivelul global în privința aceasta, după Lesotho.

2. Cu mici excepții, țările din Est au o diversitate mică a minorițăților și o parte din acestea încă nu sunt integrate (ex: țiganii). Tocmai această lipsă de diversitate le determină să fie primele care resping orice fel de cote de refugiați necreștini.

De ce nu se duc acești refugiați (în principal sirieni) către alte țări arabe bogate, precum țările din Golf (Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit, etc?)

1. Pentru că Siria este un stat laic, și deși are o majoritate sunită, ea este condusă de o minoritate șiită (click pe poză pentru mărire) :

muslims
(sursă poză)

După ce te obișnuiești cu laicitatea nu te mai duci într-o țară fundamentalistă precum Arabia Saudită, acolo unde se întâmplă decapitări în piațe publice în anul 2015 D.C. Ce înseamnă asta? Păi adio laicitate, școli mixte, căsătorii monogame (cu limită de vârstă la 17 ani), vot pentru femei, femei în armată și politică (!). Și cine vrea să stea într-un cort cu aer condiționat în deșert?

2. Arab nu este sinonim cu turc, iranian, afgan, deși toți sunt musulmani. Șiiți și suniții au două religii opuse, ci nu branșe ale religiei, așa cum la creștini avem catolici și ortodocși. Este fix diferența dintre creștini și evrei. Arabia Saudită (suniții) sprijină toate milițiile (coicidență sau nu, sunite) ce luptă împotriva Siriei (șiiți), fapt ce duce la o imposibilitate a prevederii unui final al războiului civil ce are loc în Siria din 2011. Ca să înțelegeți cât de gravă este ruptura trebuie spus că suniții au masacrat figurile fondatoare ale șiismului – imamul Ali și fii săi Hassan și Husein. Mai multe detalii dintre suniți și șiiți în Covering Islam, de Edward Said.

Sunt curios cum îi vor convinge nemții pe imigranți să vină în România sau în țările baltice ca parte a cotelor agreate.

Concluzii

1. Regimurile dictatoriale din Libia, Irak și Siria asigurau pacea și echilibrulul asupra tuturor grupurilor etnice de pe teritoriul lor. Dispariția totală sau parțială a regimurilor nu a dus la înlocuirea acestora de democrație, ci de haos și război.

2. Germania s-a trezit în poziția de leadership fără să vrea. Ultima dată când a avut o pozitiție de leadership era era vara lui 1945. Impulsionată de această “dragoste” declarată de către imigranți, Germania le-a returnat declarațiile de dragoste atât timp cât aceștia erau prin Grecia, Ungaria, Austria. Cum imigranții au umplut zonele destinate lor în Munchen, cum Germania a decis suspendarea acordului Schenghen și controlul la granițe. Ultima dată când a făcut acest lucru unilateral era în 1939.

3. Nu numărul imigranților sperie europenii, ci faptul că sunt musulmani arabi. Europa nu a înregistrat vreun succes în integrarea acestora, fie că vorbim de Franța, Suedia, Danemarca sau Marea Britanie.

4. Opinia generală este că nu sunt refugiați “adevărați”, ci imigranți economici. Mai toți au smartphone-uri, iar lumea se întreabă: Are these happy men really timid souls fleeing war and persecution?
26migrants-web2-master675 epaselect epa04910649 Migrants are charging their mobile phones at Keleti Railway Station in Budapest, Hungary, 03 September 2015. Hundreds of migrants rushed the platforms in Budapest after Hungarian police opened the city's Keleti station, which had been blocked to migrants since 01 September. Hungary's railway service said there were no trains headed to Western Europe for the time being. Thousands of refugee - many of whom have traveled from Africa and the Middle East in the hopes of reaching countries like Germany and Sweden - have been stranded at the station.  EPA/HERBERT P. OCZERETmigrant-crisis-Syria-selfie-stick-603511rtx1nne9

5. Criza imigranților a scos la suprafața vechea problema a Uniunii Europeane: 28 de țări, 28 de voci.

6. Liderii de la București nu au niciun plan în privința imigranților; mizează pe faptul că refugiații nu vin la noi 🙂

7. Țările din Europa de Est au protestat în weekend cu mesaje foarte clare: “You are not welcomed here, so go home” și “Migrants today, terrorists tomorrow”. 

Între timp Europa rămâne paralizată de frică în așteptarea unor decizii comune, care nu mai vine: 87 de întâlniri pentru salvarea Greciei și numai 1 pentru rezolvarea crizei imigranților. Well done, gents!

Sharing is caringShare on Facebook0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Pin on Pinterest0Email this to someone
You may also like
Mirajul creşterii salariului minim: De câte ori se majorează, de atâtea ori creşte economia subterană şi munca la negru, iar primii afectaţi sunt tinerii si cei cu salarii mici
Ce ziare și reviste citesc?
Millennials – prima generaţie ce nu va prinde pensia

Leave Your Comment

Your Comment*

Your Name*
Your Webpage